Lider proiect: DIE WIENER VOLKSHOCHSCHULEN GMBH

Nr. proiect: 2016-1-AT01-KA204-016670

Perioada: 01.10.2016 – 30.09.2018

Parteneri: 

  • Asociatia Nevo Parudimos Romania
  • VOLKSHOCHSCHULE HANNOVER (Germania),
  • HELSINGIN KAUPUNKI (Finlanda),
  • DIACONAAL PLATFORM ZWOLLE  (Olanda),
  • BUDAPESTI MUVELODESI KOZPONT (Hungary),
  • INSTYTUT TOLERANCJI (Polonia),
  • BULGARIAN DEVELOPMENT AGENCY SDRUZHENIE (Bulgaria).

 

Între 01.10.2016 – 30.09.2018, Asociația Nevo Parudimos implementează parteneriatul strategic numit „Networking refugees”, cu numărul de referința 2016-1-AT01-KA204-016670, proiect al cărui coordonator este DIE WIENER VOLKSHOCHSCHULEN GMBH, din Austria, împreună cu alți parteneri: VOLKSHOCHSCHULE HANNOVER (Germania), HELSINGIN KAUPUNKI (Finlanda), DIACONAAL PLATFORM ZWOLLE  (Olanda), BUDAPESTI MUVELODESI KOZPONT (Hungary), INSTYTUT TOLERANCJI (Polonia), BULGARIAN DEVELOPMENT AGENCY SDRUZHENIE (Bulgaria).

Problema numărului mare de refugiați este tot mai copleșitoare și este o situație actuală în Europa și pune la încercare pe toți deținătorii de putere să contribuie la soluționare. Multe instituții trebuie să găsească metode de lucru noi, de asemenea, trebuie să găsească parteneri și rețele care lucrează cu refugiații. Proiectul are ca țintă să exploreze rolul educației non-formale axată pe adulți în situația actuală a refugiaților. Partenerii împart diferite metode de a lucra cu refugiații pentru a-i ajuta să se integreze în societate din momentul în care vin și până în momentul în care primesc o decizie în legătură cu statutul lor. Vrem să explorăm deja existenta cooperare între autoritățile locale, ONG-uri, instituțiile educaționale în țările partenere și vom găsi metode și soluții noi și inovative pentru a-i sprijini pe refugiați. Proiectul vrea să exploreze arii noi ale educației non-formale ca metodă de promovare a participării refugiaților în societate. Grupurile țintă ale proiectului sunt: refugiații, educatorii, planificatori, lucrători în domeniul sănătății, reprezentanți ai ONG-urilor și autoritățile locale.

Obiective:

  • O mai bună înțelegere a nevoilor și dorințelor refugiaților și imigranților în Europa;
  • Contribuții la integrarea/incluziunea cu succes a imigranților în societățile Europene;
  • Un import de exemple de bune practici în propriile asociații;
  • Suport pentru forțele pro-europene în țările unde ideea de Europa este din ce în ce mai mult sub semnul întrebării.

Activități

Schimbul de informații și cele mai bune practici sperăm că va duce la cele mai bune rezultate în câmpul normal de lucru al unui individ. Organizațiile participante vor învăța una de la alta, noi, ca organizații, ne vom încuraja unii pe ceilalți în efortul nostru pentru a sprijini refugiații. Atitudinea față de refugiați este diferită în țările partenere: noi vrem să întărim forțele care sprijină politicile de bun-venit față de imigranți, deși poate fi o atitudine contrară față de unele guverne naționale. Vrem ca refugiații să fie invitați la întâlnirile stabilite pentru proiect ca apoi ei să acționeze ca distribuitori ai mesajului „Bun venit în Europa!”.

Pentru o mai bună desfășurare a proiectului, mai multe întâlniri au fost stabilite pentru a putea coopera în vederea obținerii rezultatelor așteptate în proiectul nostru.

În cadrul primei întâlniri, toți partenerii au reușit să se cunoască și au discutat despre scopul și obiectivele proiectului. Mai mult, după prima întâlnire din Viena, în octombrie 2016, fiecare partener avea o sarcină clară și anume să scrie un chestionar pentru maximum 15 familii de refugiați în țara de care aparținea și să realizeze o cercetare de calitate despre situația refugiaților din țările respective.

Cea de-a doua întâlnire a avut loc în luna mai 2017 (10-13 mai), la Hanovra, Germania. Aceasta a cuprins prezentarea unor interviuri cu refugiații. Statele care au prezentat interviurile finalizate și concluziile au fost Austria, Finlanda, Germania, Polonia și Bulgaria. Cel din urmă stat, împreună cu Ungaria, vor finaliza toate interviurile până la întâlnirea din luna septembrie de la Sofia. Cea mai mare curiozitate a celor intervievați a fost referitoare la statutul lor, dacă le va fi permis să rămână în Europa.
Germania și Austria au fost primele două state care și-au prezentat rapoartele, oferind o imagine de ansamblu asupra situației migranților și refugiaților raportată la procedurile privind acordarea de azil, la piața muncii, cazare, țări de origine etc.

A treia întâlnire s-a desfășurat în luna septembrie 2017 (6-8 septembrie), la Sofia. Două subiecte majore au fost pe agenda întâlnirii: raportul țării gazdă, Bulgaria, și raportul României; o compilație a celor mai bune practici.
Având în vedere că prezentarea tuturor practicilor ar fi durat mult, fiecare partener a primit o compilație cu o săptămână înainte de întâlnire. În plus, fiecare țară și-a pregătit un stand care a putut fi vizitat de ceilalți parteneri care au dorit să afle detalii despre condiții etc. și pentru a putea importa aceste bune practici în propria țară. Lucrurile au decurs foarte bine, iar la final Sofia a primit sugestii din partea fiecărui partener.
Un plus a fost adus de vizita doamnei Azhar Alomar de la Fundația Orient Bulgaria, implicată în proiecte dedicate refugiaților și care vizează tratamente medicale și furnizarea de medicamente pentru refugiați.

Luna martie 2018 (19-22 martie) a adus cu ea cea de-a patra întâlnire din cadrul proiectului, desfășurată la Budapesta. Programul de lucru a fost unul complex. Fiecare țară din proiect a prezentat un raport. România, reprezentată de Laura-Mihaela Turcu (Asociația Nevo Parudimos, Reșița) a prezentat un raport de bune practici privind țara noastră, aspect promovat prin broșua de bune practici. Totodată, România s-a angajat să dezvolte activitățile de tip „lunch club”, în cadrul cărora femeile refugiate sunt implicate în activități culinare menite să ducă la o învățare ușoară a limbii române.

Cea de-a cincea întâlnire, ultima din proiect, s-a desfășurat în luna iunie 2018 (6-8 iunie), la Helsinki. După ce țara gazdă și-a prezentat raportul, a fost rândul Poloniei, stat care a prezentat și cele mai bune practici privind importul.
În urma schimbărilor din ultima perioadă produse în țările partenere, fiecare stat a subliniat modificările privind situația actuală a refugiaților. A urmat apoi o vizită la Casa Internațională Helsinki și au fost expuse planurile de diseminare pe durata verii.

Acest proiect este finanțat de Programul Erasmus+ al Uniunii Europene, KA2, Parteneriate Strategice.

Disclaimer

Această comunicare reflectă doar vederile autorului iar Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informaţiei pe care o conţine.