Lider proiect: Eötvös József Cigány-Magyar Pedagógiai Társaság
Perioada: 01.08.2017 – 30.11.2018.
Parteneri:
- EGYUTTHATO KOZOSSEGEPITO EGYESULET
- RROMA
- ASSOCIATION VOLUNTEERING FOR ALL
- ASOCIAŢIA NEVO PARUDIMOS
- RESEAU EXPRESS JEUNES EXCLUSION INTEGRATION
- MINORITY VOICE
- TERNYPE
- DOCUMENTATION CENTER FUR ROMA UND SINTY
- Guvernul României – Agenţia Naţională pentru Romi
- CREDIS
- Partida Romilor Pro Europa, Filiala Dolj
Asociația Nevo Parudimos, împreună cu mai mulți parteneri internaționali, derulează proiectul „Tărâmurile morţii – În memoria Porajmos din Europa de Est/Realms of Death – Rememberance about the Porajmos in Eastern Europe (REDE)”. Perioada de implementare este 01.08.2017 – 30.11.2018.
Scop
Proiectul are drept scop creșterea conştientizării în legătură cu Holocaustul, punându-se accent pe evenimentele ce au avut loc în Ungaria şi în Transnistria, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a păstra o memorie vie a victimelor rome şi sinti ale Nazismului. Valorile noastre europene și de integrare sunt construite mai ales pe experiența noastră istorică şi pe memoria timpurilor vechi, astfel că trebuie să scoatem în evidenţă genocidul uitat al romilor, ce a adunat un număr de peste 500.000 de victime şi a continuat cu excluziune socială, discriminare şi discursuri dureroase, ca şi consecinţă a ignoranţei şi a nerecunoaşterii genocidului romilor.
Prin acest proiect se doreşte obţinerea unei îmbunătăţiri a cunoştinţelor educatorilor, a cetăţenilor şi a întregii societăţi civile în ceea ce priveşte Holocaustul romilor, în mod special a celor din realitatea românească şi ungurească.
Obiectiv
Obiectivul acestui proiect este de a implica romi, minorităţi, non-romi şi organizaţii de tineret în cadrul procesului de dezvoltare a conştientizării asupra genocidului romilor din toată Europa, până la data de 2 august, considerată data oficială a memoriei Holocaustului la nivel european, cu accent asupra realităţii deportării în Ungaria şi Transnistria, ce a avut loc în România.
Dorim că creăm un spaţiu de dezbatere a acestui subiect şi de a aduce în cadrul programului politic naţional şi realitatea persoanelor ce au suferit în cadrul acestor evenimente, dar şi nevoia unei implicări politice, de a informa şi educa oamenii în ceea ce priveşte acest subiect.
Proiectul reuneşte 600 de cetăţeni, supravieţuitori, martori oculari, experţi şi diferite generaţii în întâlniri internaţionale şi conferinţe. Prin acţiuni locale şi prin campanii online, publicul ţintă este de 1.000 de cetăţeni şi se doreşte implicarea indirectă, prin instrumente media, a mai mult de 50.000 de persoane. Drept rezultat, va fi realizat un catalog imprimat cu conţinut descriptiv al genocidului romilor, al evenimentelor importante din Ungaria şi Transnistria, inclusiv investigaţii curente, un website pentru promovare şi alte instrumente sociale media ce ajută în documentarea acţiunilor, la care se adaugă şi un film documentar.
Activități
Conţinutul proiectului şi metodologia sa sunt bazate pe abordări de incluziune, de împuternicire şi participare, prin folosirea nevoilor şi intereselor tinerilor romi şi non-romi, a experţilor şi a partenerilor pentru a construi parteneriate la toate nivelele, pentru a transfera, disemina şi exploata practici utile în contextul romilor, în contextul educaţional al Drepturilor Omului şi în cadrul politicilor referitoare la tineret. Metodologia pune accentul pe diferite grupuri de lucru, pe educaţie non-formală, pe împărtăşire şi discuţii în plen, pe ateliere tematice cu experţi, sesiuni plenare cu acţionari, excursii şi întâlniri cu supravieţuitorii Holocaustului.
Activitatea 1:
Activităţi de pregătire (august-octombrie 2017): o întâlnire de trei zile în Ungaria, prin care se stabileşte grupul de coordonare, se finalizează conceptul şi strategia de diseminare şi pregătirea instrumentelor de transparenţă.
Activitatea 2:
Întâlnirea experţilor şi educatorilor în Germania (23-27 aprilie 2018): întâlnire în cadrul Centrului de Documentare a Romilor şi a sinti Germania; 30 de profesori de istorie şi educatori non-formali, romi şi non-romi, cu cunoştinţe asupra genocidului romilor; relaţionarea educatorilor tineri şi a experienţilor din instituţii.
Activitatea 3:
Dezastrul din Transnistria (4-6 iunie 2018): Eveniment de amintire a genocidului romilor în Transnistria, inclusiv conferinţă, discuţii la masa rotundă şi sesiuni de discuţii; promovare şi vizibilitate asupra campaniei online; documentare online asupra acţiunilor realizate prin campanie online.
Activitatea 4:
Conferinţa Internaţională de la Budapesta (august 2018): peste 200 de romi şi non-romi din 112 ţări europene, în cadrul unui eveniment educaţional şi de amintire, ce durează 4 zile, la Budapesta, pentru a dezvolta conştientizarea asupra genocidului romilor; vizibilitate media; vizită pe teren.
Activitatea 5:
Diseminarea rezultatelor referitoare la genocidul romilor (ianuarie-decembrie 2018): realizarea unui catalog şi a unui documentar, diseminarea prin site web şi a altor unelte online, lansări de presă.
Acest program este realizat pentru a include un echilibru între nevoile unei reţele mai mari, necesare îmbunătăţirii parteneriatului, cooperării şi sinergiilor, cu nevoile individuale ale cetăţenilor pentru educaţie, amintire şi cetăţenie activă. Această reţea şi întâlnirile cu experţii construiesc capacitatea organizaţiilor şi educatorilor, împreună cu cele două evenimente la scară largă, crează o vizibilitate internaţională dezvoltată şi urmăresc recunoaşterea genocidului romilor.
Genocidul romilor din cel de-al Doilea Război Mondial rămâne ignorat şi necunoscut. Există o nevoie puternică şi un potenţial pentru a dezvolta conştientizarea. Proiectul contribuie în cadrul procesului de realizare a unor politici de recunoaştere şi de mobilitate a cetăţenilor în reţele şi facilităţi locale şi de acţiune europeană. Construirea de capacităţi, acţiuni de promovare online şi acţiuni locale alătură o dimensiune europeană acestui subiect în comunităţile locale din întreaga Europă.
Coordonator proiect:
Eötvös József Cigány-Magyar Pedagógiai Társaság
Disclaimer
Această comunicare reflectă doar vederile autorului iar Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informaţiei pe care o conţine.
